Schlagwort-Archive: literatură

Regina Elisabeta (Carmen Sylva), altfel decât o ştim

Când crezi că ai aflat deja tot despre o personalitate istorică și că nu mai poate veni nimic nou și, gata, te-ai lămurit și s-a terminat povestea –  şi atunci dai de o nouă carte, descoperi un nou document de arhivă, vezi o fotografie necunoscută până acum, și fiecare dă o nouă nuanță vechilor povești…

Astfel și despre Elisabeta de Wied, prima Regină a României, Regina poetă Carmen Sylva.

Și despre care Regina Maria scria mai târziu că „amintirea ei îi era mai dragă” decât îi fusese bătrâna Regină pe când mai era în viață. Și căreia Regina Maria, ca scriitoare, îi dedicase, tot mai târziu, o carte „din adâncă gratitudine”: pentru că Regina poetă Carmen Sylva a fost cea care i-a descoperit prima talentul ei, încurajând-o „cu multă căldură” să scrie și ea.

Și iată că istoria nu se termină niciodată și de aceea rămâne mereu interesantă și frumoasă.

Joi, 30 mai, ora 18, la Casa Schiller din București. Vă aștept cu drag!

Silvia Irina Zimmermann

* * *

Invitaţie la conferinţa cu proiecţie de imagini şi prezentare de carte:

„Cu pana în mână sunt o cu totul altă persoană” – Regina Elisabeta (Carmen Sylva), altfel decât o ştim: viaţa şi opera în imagini, mărturii proprii şi documente de arhivă inedite

Prezintă: Dr. Silvia Irina Zimmermann

Eveniment la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din Bucureşti în colaborare cu Centrul de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied din Neuwied, joi, 30 mai 2019, ora 18.

O nouă biografie a Elisabetei de Wied, prima Regină a României, scriitoarea Carmen Sylva apărută în Germania:

Silvia Irina Zimmermann: „Die Feder in der Hand bin ich eine ganz andre Person.“ Carmen Sylva (1843-1916). Leben und Werk.
Mit einem Vorwort von I.D. Isabelle Fürstin zu Wied. Schriftenreihe der Forschungsstelle Carmen Sylva/ Fürstlich Wiedisches Archiv, Band 8, Stuttgart: ibidem-Verlag, 2019, 434 S., ISBN: 978-3-8382-0815-2.

[Silvia Irina Zimmermann: „Cu pana în mână sunt o cu totul altă persoană”. Carmen Sylva (1843-1916). Viaţa şi opera (carte în limba germană). Prefaţă de ASS Principesa Isabelle de Wied, Colecţia Centrului de Cercetare, vol. 8, 434 pagini, Stuttgart: Editura Ibidem, 2019].

Exilul Reginei Elisabeta a României şi prelucrarea lui literară într-o carte de poveşti ilustrată împreună cu André Lecomte du Noüy

Exilul Reginei Elisabeta a României şi prelucrarea lui literară într-o carte de poveşti ilustrată împreună cu André Lecomte du Noüy

Articol de Silvia Irina Zimmermann, publicat în Revista Bibliotecii Academiei Române, Anul 2, Nr. 1, 2017, pp. 133-150.

Abstract: The Romanian Academy Library treasures a rare book of Queen Elisabeth of Romania (Carmen Sylva), with a fairy tale which reveals her  literary processing of her exile and her personal fate. New facts, discovered in  her letters from Pallanza (Italy) to King Carol I of Romania, also show that the artist who contributed with illustrations for this fairy tale book of the Queen was the Court architect and conservator André Lecomte du Noüy – and not his brother, the painter Jean-Jules-Antoine Lecomte du Noüy, as it was wrongly mentioned in several bibliographic sources before.

Key Words: King Carol I of Romania, Carmen Sylva – Elisabeth of Romania, literature, André Lecomte du Noüy, exile, Romania, history, letters.

„Biblioteca Academiei Române păstrează în fondul său de carte o lucrare a Reginei Elisabeta a României, consoarta Regelui Carol I al României, publicată sub pseudonimul Carmen Sylva, o poveste cu aspecte autobiografice care ne-a rămas ca mărturie literară din primele luni ale exilului reginei în Italia, la Pallanza (din 16 septembrie 1891 şi până la 1 iunie 1892). Ediţia princeps a poveştii Monsieur Hampelmann (tradusă în româneşte sub titlul Domnul Pulcinel), publicată în 1898 şi singura ediţie până acum, cuprinde, pe lângă textul poveştii în patru limbi (germană, română, franceză şi engleză), facsimilele paginii de titlu pictate de regină şi ale paginilor poveştii cu scrisul reginei, într-o caligrafie stilată şi cu ornamente pentru majusculele de la începutul paragrafelor, asemănător manuscriselor cu miniaturi medievale.

Împreună cu ilustraţiile adăugate de André Lecomte du Noüy pe paginile scrise de regină, în genul cărţilor pentru copii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, de o naivitate plină de candoare, Domnul Pulcinel este o carte încântătoare atât pentru copii, cât şi pentru cei mari.“

 

Textul integral al articolului pe pagina Revistei Biblioteci Academiei Române:  PDF

http://revista.biblacad.ro/wp-content/uploads/2017/09/2017_2_1_10.pdf

Imagine: Pagina de titlu şi ilustraţia de la pagina 1 din exemplarul cărţii „Monsieur Hampelmann“ de Carmen Sylva şi André Lecomte du Noüy de la Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, BAR, II 486617.

Mulţmiri Doamnei Dr. Delia Bălăican pentru indicaţiile bibliografice privitoare la exemplarul cărţii din fondul Bibliotecii Academiei Românie.

 

A fost Regina Elisabeta a României republicană? Scurt istoric al unei false aserţiuni

Silvia Irina Zimmermann: A fost Regina Elisabeta a României republicană? Scurt istoric al unei false aserţiuni.

Articol publicat în Magazin istoric (mai 2015), pp. 20-23.

regina1883„În biografiile despre Carmen Sylva, apărute în România în ultimii ani, găsim o presupusă afirmaţie a reginei Elisabeta, potrivit căreia aceasta s-ar fi autodeclarat republicană, și explicaţia biografilor că atitudinea liberală a reginei o lega prietenește și de împărăteasa Elisabeta a Austro-Ungariei. Aceeași afirmaţie atribuită reginei României și interpretarea ei ca o atitudine »de distanţă […] faţă de forma de stat monarhică« se regăsesc și într-o foarte cunoscută biografie despre împărăteasa Elisabeta a Austro-Ungariei, publicată de istoricul austriac Brigitte Hamann. În realitate însă, nu avem de-a face cu o aserțiune autentică a reginei Elisabeta, ci cu un citat dintr-un roman.

Cercetând mai îndeaproape contextele în care a fost folosită această afirmaţie despre republicanism atribuită reginei Elisabeta – iniţial în romanul lui Mite Kremnitz Am Hofe von Ragusa (La Curtea din Ragusa) și apoi în biografiile ulterioare –, descoperim, pe lângă ușurinţa cu care a fost luată drept veritabilă presupusa afirmaţie, diferite interpretări ale biografilor în privinţa atitudinii »liberale și republicane« a reginei. Astfel, este necesar să redăm un scurt istoric al acestei aserțiuni despre republicanism.”

Din cuprins:

– Pamfletul răstălmăcit

– O regină și o „revoluție socială“?

– Democrație și monarhie

„Revenind la biograful [Reginei Elisabeta] Eugen Wolbe (1933), primul care a folosit citatul despre republicanism din romanul lui Mite Kremnitz, ne întrebăm ce anume urmărea prin interpretarea sa. Astfel, citatul respectiv, […] îi servea biografului german pentru a dovedi gândirea »democratică« a reginei Elisabeta. Dar, citând ultimul pasaj din eseul reginei De ce ne trebuiesc regii? – »avem nevoie de regi, căci ne întoarcem mereu la dânșii și chiar președinţii de republică se transformă cu încetul în regi, tocmai fiindcă resimţim necesitatea unui conducător responsabil«–, Wolbe arată că regina susţine totodată și ideea monarhică, ajungând la concluzia că acest contrast dintre gândirea liberală și poziţia socială reprezintă o trăsătură firească a reginei: »această regină poetă gândește democratic și aristocratic în același timp.«”

magistoric-052015_carmensylva

Magazin istoric, mai 2015: www.magazinistoric.ro

* * *

Mai pe larg în cartea:

portretul-regelui-carmen-sylva-regina-elisabeta

Silvia Irina Zimmermann: Regele Carol I în opera Reginei Elisabeta. La 100 de ani de la moartea Regelui Carol I al României (1839-1914). Imagini din Arhiva Princiară de Wied şi din colecţia autoarei. Cuvânt înainte de ASR Principele Radu al României. Prefaţă de prof. dr. Nicolae-Şerban Tanaşoca. Bucureşti: Editura Curtea Veche, 2014, 206 p., c. 100 imagini, ISBN 978-606-588-771-8.