Schlagwort-Archive: carmen sylva

„Comori văzute, auzite şi de folos Regelui şi ţării”. Artă , decor, cultură şi idei novatoare în corespondenţa Reginei Elisabeta cu Regele Carol I.

Invitaţie la conferinţa:

„Comori văzute, auzite şi de folos Regelui şi ţării”. Artă , decor, cultură şi idei novatoare în corespondenţa Reginei Elisabeta cu Regele Carol I.

Prezintă: Dr. Silvia Irina Zimmermann (Germania)

Miercuri, 12 septembrie 2018, ora 17, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti.

Scrisorile Reginei Elisabeta a României adresate Regelui Carol I în timpul sejururilor reginei în străinătate conţin numeroase impresii despre locurile vizitate şi personalităţile pe care le întâlneşte regina. Din dorinţa de a-i scrie despre lucruri care îl interesează pe rege în mod deosebit, Regina Elisabeta îi descrie oraşele vizitate, clădirile importante şi monumentele de interes cultural şi istoric european, muzeele şi operele de artă mai deosebite, decorurile palatelor în care este invitată de membrii Caselor Regale ale Olandei şi Marii Britanii, noile cărţi citite în ultima vreme, dându-i noi sugestii de lectură şi augustului soţ, personalităţile cu idei novatoare şi creative (ingineri, medici, pedagogi, scriitori, artişti etc.) care ar putea fi de un interes şi în România în diferite domenii de activitate (cultură, ştiinţe, economie, învăţământ, ajutor medical şi social etc.).
Prin aceste impresii şi sugestii regina spera, în acelaşi timp, să îi ofere Regelui simţământul că sejururile ei mai îndelungate în străinătate, îndatorate stării ei de sănătate slăbite, nu sunt un „timp pierdut”, ci regina îl foloseşte în mod util în serviciul regelui, făcând prin prezenţa ei în străinătate publicitate României şi culegând totodată informaţii utile pentru rege şi pentru ţară. Pe de altă parte, pe lângă anumite informaţii despre construcţia şi amenajarea Castelului Peleş şi a Palatul Domnesc/ Regal din Bucureşti, poate mai puţin cunoscute, impresiile şi sugestiile pe care le consideră regina interesante pentru rege relevă atât gustul artistic al Regelui Carol I cât şi interesul suveranului pentru anumite domenii care, din viziunea reginei, necesitau sprijin şi încurajare şi din partea Casei Regale a României.

Dr. Silvia Irina Zimmermann s-a născut în anul 1970 la Sibiu. A studiat la universităţile din Sibiu şi Marburg filologie germană, engleză, istoria artei şi sociologie şi este doctor în literatură germană a Universităţii din Marburg cu o teză de doctorat despre opera literară a Reginei Elisabeta a României (Carmen Sylva). În anul 2012 a iniţiat înfiinţarea Centrului de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied din Neuwied, pe care îl conduce onorific din 2012 până în prezent. A publicat mai multe cărţi în limba germană şi română despre Regina Elisabeta a României şi este co-editoare a colecţiei Centrului de Cercetare Carmen Sylva.

Conferinţă în cadrul proiectului Fundației Culturale Secolul 21:

„Istorie regală în România. Valori europene în artă şi arhitectură. Conferinţele Ruxanda Beldiman”.

Evenimentul pe facebook: https://www.facebook.com/events/2103939276539156/

Albumul „Poveştile Peleşului” ediţia a II-a adăugită

„Iubesc toate animalele” scria Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva) într-un eseu intitulat „Pisicuțele mele” despre o întreagă armată de pisici adorate, răsfățate, împodobite cu fundițe și cărora Regina le rezervase o întreagă cameră la Castelul Peleș (descrisă şi de Zoe Cămărăşescu în „Amintiri”).

Dar în aceeași măsură Regina Elisabeta iubea și câinii, despre care scrie deseori în corespondența ei cu Regele Carol I și cărora le dedicase o poveste încântătoare, în versuri, în ediția a 3-a germană a „Poveștilor Peleșului”. Această poveste, „Piscul Câinelui”, care explică numele vârfului de munte din Bucegi printr-o snoavă (cu o întrecere între însăși Dracul și îngerașii) și cuprinzând mai multe povești într-o poveste despre „devotamentul de câine”, apare acum pentru prima oară într-o traducere românească (o traducere excelentă de Romanița Constantinescu) în albumul „Poveștile Peleșului”, ediția a 2-a adăugită la Editura Corint.

Ediția de față a albumului „Poveștile Peleșului” cuprinde, astfel, pentru prima dată în România, toate poveștile Reginei Elisabeta despre Peleș, de la binecunoscuta ediție princeps a „Poveștilor Peleșului”, traduse în românește de Dimitrie A. Sturdza, povestea autobiografică „Robia Peleșului”, tradusă de Elena Radu Rosetti și până la adăugirile din edițiile germane originale, printre care și pasajele despre Castelul Peleș din povestea „Valea Rea”, traduse de mine deja pentru prima ediție a albumului de la Editura Corint. O selecție de fotografii de familie din Arhiva Princiară de Wied și o frumoasă prefață a ASS Principesa Isabelle de Wied invită cititorii pe urmele primei Regine a României la Sinaia și la Castelul Peleș.

Pișcoturile tradiționale pentru lansarea de vineri, 1 iunie, la Bookfest le iau cu mine mot à mot din versiunea franceză („langues de chat”) și reinterpretarea lor austriacă de “limbi de pisică” („Katzenzungen”) – dar nu aspre, ci doar dulci, din ciocolată. Invitatele mele la lansarea de vineri sunt Alina Pavelescu și Nona Rapotan, iar din partea editurii participă Ana Antonescu.

Tuturor care au contribuit, și cu sugestii și încurajare, la realizarea acestui album deosebit le mulțumesc cu recunoștință și cu bucurie din toată inima.

P.S.: Pisica din catifea albă e o creație a mea: ea împlinește anul acesta 7 ani, o cifră magică în viața pisicilor – dar asta e o altă poveste…

Exilul Reginei Elisabeta a României şi prelucrarea lui literară într-o carte de poveşti ilustrată împreună cu André Lecomte du Noüy

Exilul Reginei Elisabeta a României şi prelucrarea lui literară într-o carte de poveşti ilustrată împreună cu André Lecomte du Noüy

Articol de Silvia Irina Zimmermann, publicat în Revista Bibliotecii Academiei Române, Anul 2, Nr. 1, 2017, pp. 133-150.

Abstract: The Romanian Academy Library treasures a rare book of Queen Elisabeth of Romania (Carmen Sylva), with a fairy tale which reveals her  literary processing of her exile and her personal fate. New facts, discovered in  her letters from Pallanza (Italy) to King Carol I of Romania, also show that the artist who contributed with illustrations for this fairy tale book of the Queen was the Court architect and conservator André Lecomte du Noüy – and not his brother, the painter Jean-Jules-Antoine Lecomte du Noüy, as it was wrongly mentioned in several bibliographic sources before.

Key Words: King Carol I of Romania, Carmen Sylva – Elisabeth of Romania, literature, André Lecomte du Noüy, exile, Romania, history, letters.

„Biblioteca Academiei Române păstrează în fondul său de carte o lucrare a Reginei Elisabeta a României, consoarta Regelui Carol I al României, publicată sub pseudonimul Carmen Sylva, o poveste cu aspecte autobiografice care ne-a rămas ca mărturie literară din primele luni ale exilului reginei în Italia, la Pallanza (din 16 septembrie 1891 şi până la 1 iunie 1892). Ediţia princeps a poveştii Monsieur Hampelmann (tradusă în româneşte sub titlul Domnul Pulcinel), publicată în 1898 şi singura ediţie până acum, cuprinde, pe lângă textul poveştii în patru limbi (germană, română, franceză şi engleză), facsimilele paginii de titlu pictate de regină şi ale paginilor poveştii cu scrisul reginei, într-o caligrafie stilată şi cu ornamente pentru majusculele de la începutul paragrafelor, asemănător manuscriselor cu miniaturi medievale.

Împreună cu ilustraţiile adăugate de André Lecomte du Noüy pe paginile scrise de regină, în genul cărţilor pentru copii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, de o naivitate plină de candoare, Domnul Pulcinel este o carte încântătoare atât pentru copii, cât şi pentru cei mari.“

 

Textul integral al articolului pe pagina Revistei Biblioteci Academiei Române:  PDF

http://revista.biblacad.ro/wp-content/uploads/2017/09/2017_2_1_10.pdf

Imagine: Pagina de titlu şi ilustraţia de la pagina 1 din exemplarul cărţii „Monsieur Hampelmann“ de Carmen Sylva şi André Lecomte du Noüy de la Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, BAR, II 486617.

Mulţmiri Doamnei Dr. Delia Bălăican pentru indicaţiile bibliografice privitoare la exemplarul cărţii din fondul Bibliotecii Academiei Românie.

 

Despre o carte de poveşti a Reginei Elisabeta şi adevăratul ei ilustrator (Magazin istoric)

„A fost odată ca niciodată o regină în exil”

Articol de Silvia Irina Zimmermann publicat în revista „Magazin istoric”, august 2017, pp.60-63.

Din timpul exilului reginei Elisabeta a României ne-a rămas ca mărturie literară o poveste cu aspecte autobiografice, Monsieur Hampelmann, tradusă în româneşte sub titlul Domnul Pulcinel şi publicată în 1898 sub pseudonimul artistic al reginei, Carmen Sylva. Pe de o parte, ea poate fi citită ca o povestire fantastică despre o marionetă din lemn însufleţită, un fel de arlechin vesel şi naiv, îmbrăcat în haine pestriţe şi purtând o mască pe faţă, unul dintre personajele tipice ale teatrului popular italian, Commedia dell’arte. În povestea reginei, Pulcinel doreşte să aducă bucurie copilului care se joacă cu el, dar, după ce i se rup sforicelele şi nu se mai poate mişca, moare de durere pentru că fusese aruncat de copil. Pe de altă parte, această poveste poate fi citită şi prin oglinda destinului reginei, aflată începând cu vara anului 1892 în exil, din cauza implicării ei în „afacerea Văcărescu“, căci încurajase relaţia principelui moştenitor Ferdinand cu domnişoara ei de onoare preferată, Elena Văcărescu.

În literatura de specialitate găsim menţiunea că ilustratorul acestei poveşti a reginei Elisabeta (Carmen Sylva) ar fi fost pictorul Jean-Jules-Antoine Lecomte du Nouÿ. În noile noastre cercetări am descoperit că este vorba de André Lecomte du Nouÿ (1844-1914), fratele pictorului, arhitect francez în serviciul Casei Regale a României, care contribuie la ilustrarea ediţiei princeps a poveştii reginei şi de care aceasta era legată printr-o frumoasă prietenie, mai puţin cunoscută.

 

Din cuprins:

  • Cine a fost adevăratul ilustrator al cărţii reginei? Nu pictorul, ci arhitectul Lecomte du Noüy
  •  Prietenia Reginei Elisabeta cu André Lecomte du Noüy, arhitectul restaurator al Casei Regale
  •  Monsieur Hampelmann / Domnul Pulcinel – o poveste despre devotament şi răsplată

 

Silvia Irina Zimmermann

Magazin istoric, august 2017: www.magazinistoric.ro

Alecsandri, Grigorescu şi Enescu şi influenţele lor asupra operei literare a Reginei Elisabeta a României (Carmen Sylva)

Articol de Silvia Irina Zimmermann, publicat în revista Saeculum, anul XVI (XVIII), nr. 1 (43)/ 2017, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, ISSN 1221–2245, pp. 176-190.

Cultivând o intensă activitate culturală de salon la Curtea României şi fiind la curent cu majoritatea noilor apariţii din literatura franceză, germană, engleză şi română în limba originală, Carmen Sylva era de asemenea foarte activă ca patroană a artelor şi în desfăşurarea de acţiuni caritabile. Era preocupată să cunoască artişti şi poeţi europeni, pe care îi invita la salonul ei literar-muzical din Bucureşti şi Sinaia. Din propria dorinţă, Carmen Sylva era interesată să cunoască în special pe scriitorii germani populari contemporani ei, pentru a câştiga la rându-i notorietate ca scriitoare „apropiată de popor” prin publicaţiile ei în Germania. De asemenea, în ce priveşte cultura românească, regina privea cu mare interes şi admiraţie cu precădere spre scriitorii, pictorii şi muzicieniii români care în opera lor exprimau specificul românesc, la etnografii care culegeau cultura populară, pe care regina însăşi o alesese ca subiect în literatura ei, în sensul unui public relations prin storytellling, pentru a face mai cunoscut Regatul României în Europa şi în întreaga lume.

Dintre artiştii şi poeţii contemporani români, în special trei erau priviţi de Regina Elisabeta ca fiind aceia, care exprimă caracterul românesc cel mai bine în operele lor: Vasile Alecsandri, Nicolae Grigorescu și George Enescu. Astfel, regina scrie într-o scrisoare din februarie 1900 către Enescu: „Grigorescu a expus nişte minunate tablouri. I-am spus că trei români au înţeles această minunată ţară: el, Alecsandri… şi al treilea e încă foarte tânăr şi se numeşte George Enescu.”

Pe cele trei personalităţi, Alecsandri, Grigorescu şi Enescu, regina-poetă le include în ediţiile ei de carte germană, prin dedicaţii, traducere de poezie şi prin ilustraţii de carte în combinaţie cu subiectele cărţilor ei. Astfel, printr-o literatură de tendinţă comunicaţională, regina făcea publicitate României în străinătate, îndeosebi în Germania natală, unde îşi publica operele la diferite edituri, precum şi în ziare şi reviste germane.

Silvia Irina Zimmermann

Textul complet al articolului: PDF

 

Abstract :

Queen Elisabeth of Romania was influenced in her literary works by three personalities of the Romanian culture of her time: Vasile Alecsandri, Nicolae Grigorescu and George Enescu. She admired the three artists for the way they expressed the specifics of the Romanian traditional culture in their works of poetry, painting and music. As a writer under the pen name Carmen Sylva, Queen Elisabeth tried to show the beauty of the Romanian traditional culture in some of her own literary works, mostly in a stereotypical manner inspired by the three artists, and thus to promote and popularize it primarily in her native country, Germany, as well as worldwide.