Archiv der Kategorie: Rezensionen

Carmen Sylva: „Domnul Pulcinel“ (ed. Vremea, 2017). Recenzie de Ion Bodgan Lefter

O poveste de(spre) exil

Reginele și prințesele noastre au scris, au desenat și au pictat, au sculptat, au cântat, au cules folclor, au adus în jurul lor literați, artiști, arhitecți, adăugând astfel Dinastiei o prețioasă dimensiune intelectuală și creativă.

Nu de mult a fost reeditată povestioara Reginei Elisabeta/ Carmen Sylva Domnul Pulcinel/ Monsieur Hampelmann/ Monsieur Polichinelle/ The Story of Mr. Jumping Jack, scrisă în 1891-1892 și publicată în 1898 cu text cvadrilingv și cu ilustrații realizate de André Lecomte du Noüy, versiunea probabil primă, în germană, fiind reprodusă și în scriitura de mână a reginei, prețios-ornamentată (toate reluate acum în ediția îngrijită și postfațată de Silvia Irina Zimmermann, Editura Vremea, Col. Aristocărți, 2017, 102 p.).

E – la prima vedere – o tipică istorioară pentru copii, cu un omuleț de lemn ‚croit‘ de un meșter de jucării. Poate sub influența deja faimosului Pinocchio, pe care Carlo Collodi îl imaginase cu un deceniu înainte, Regina Elisabeta deapănă ‚biografia‘ lui Pulcinel, băiețelul cu sfori care descoperă mai întâi lumea din magazinul plăsmuitorului său, apoi pe cea adevărată, atunci când e cumpărat de o fetiță. Va afla că există luna, pe care n-o văzuse niciodată, căci meșterul trăgea mereu obloanele seara, își descoperă speriat umbra, care-l face să se teamă, asemeni oamenilor, ‚tainicul necunoscut‘, trece prin câteva deteriorări care-l scot din uz, se simte umilit de o altă păpușă, mai sofisticată decât el, și, atunci când ajunge să fie strivit, inert, are viziunea înălțării către rai, către – firește – ‚cerul păpușilor de lemn‘, populat de ‚Pulcineli‘.

În postfața cărții, îngrijitoarea ediției, Silvia Irina Zimmermann, reconstituie cu mare minuție împrejurările în care regina a compus povestea, și anume în exilul său în Germania, după ce încurajase idila dintre Prințul Moștenitor Ferdinand, pe-atunci încă holtei, și domnișoara ei de onoare Elena Văcărescu. În tristul destin al lui Pulcinel Elisabeta și-ar fi proiectat propria dramă. Silvia Irina Zimmermann are și meritul de a-l fi identificat pe adevăratul autor al desenelor, nu pictorul Jean-Jules-Antoine Lecomte du Noüy, căruia îi erau până acum atribuite, ci fratele său André, arhitect al Casei Regale a României. În ediția princeps lipsește… prenumele, de unde confuzia!”

Recenzie de Ioan Bodgan Lefter

Fragment din articolul „Jurnal cultural. Regine și Prințese” apărut în: Reporter Global, 18.08.2018: https://reporterglobal.ro/jurnal-cultural-regine-si-printese/

Regina poetă (Recenzie de Sanda Hîrlav Maistorovici)

Recenzie de dr. Sanda Hîrlav Maistorovici
apărută în Actualitatea Muzicală, Nr. 11, noiembrie 2013, p. 13.

„Pe Silvia Irina Zimmermann, o persoană delicată, modestă şi nespus de dedicată cauzei de a face cunoscută Arhiva Regală de Wied din Neuwied (Germania), în calitate de membră a Centrului de Cercetare Carmen Sylva din cadrul Arhivei, am cunoscut-o la Simpozionul Internaţional „George Enescu“, unde a prezentat o comunicare despre activitatea de mecenat pe care a defăşurat-o Regina Carmen Sylva în cazul lui George Enescu. Domnia sa a cercetat cu seriozitate dar şi cu mult suflet preocupările artistice ale Carmen Sylvei, elaborand o teză de doctorat care a fost tradusă în parte şi în limba română, devenind în anul 2013 o splendidă apariţie editorială în traducerea Monicăi Livia Grigore, sub egida editurii ALL şi beneficiind de onoarea de a fi prefaţată de A.S.R. Principele Radu al Romaniei (ISBN 978-606-587-066-6).

Cartea Irinei Zimmermann se structurează firesc în două mari secţiuni: prima cuprinde un studiu pe cât de ştiinţific elaborat, pe atât de accesibil oricărui cititor, tânăr sau vârstnic care ar vrea să cunoască personalitatea de excepţie a Reginei Elisabeta a Romaniei, născută Prinţesă de Wied; cea de-a doua conţine o biografie în imagini a Reginei prezentând fotografii, imagini din Arhiva Princiară de Wied puse la dispoziţia publicului larg. […]

Sunt trecute in revistă toate creaţiile literare ale Reginei: romanele scrise în colaborare cu Mite Kremnitz, poeziile, basmele, scrierile autobiografice, studiul conţinând şi un splendid capitol intitulat Ex libris unde sunt prezentate fotocopii ale ediţiilor princeps apărute în timpul vieţii Reginei (tipărite în străinătate, dar şi în ţară, în limbi diferite) şi imagini ale ilustraţiilor care le-au însoţit, totul prezentat cu acribie ştiinţifică, tipic germană.

Autoarea studiului evidenţiază atât aspectele moralizatoare ale creaţiei literare a Reginei, cât şi cele estetice, contextualizand şi plasand creaţia acesteia în spaţiul cultural al vremii, atrăgând atenţia asupra părţilor cu adevărat valoroase ale acesteia, întregind acest peisaj cu părerile scriitorilor romani ai vremii: Vasile Alecsandri, George Coşbuc, Nicolae Iorga, Cincinat Pavelescu. Concluzia autoarei acestei cărţi fascinante este că opera literară a Carmen Sylvei, ca document al timpului, cuprinde multe faţete din perspectivă literara istorică (pag. 93), conducând spre ideea că activitatea Reginei Carmen Sylva in acest domeniu, ca şi in celelalte domenii artistice a fost pusă in cea mai mare parte în serviciul Coroanei.

* * *

Sursa şi textul integral al recenziei: http://www.ucmr.org.ro/Texte/AM-2013-11.pdf

actualitatea-muzicala-112013-carmensylva

carmen-sylva-regina-elisabeta-romania-zimmermann-poetaSilvia Irina Zimmermann: Regina poetă Carmen Sylva. Literatura în serviciul Coroanei, cu o prefaţă de A.S.R. Principele Radu al României, traducere din germană de Monica Livia Grigore, cu numeroase ilustraţii din Arhiva Princiară de Wied din Neuwied, Editura All, Bucureşti, 2013, ISBN 978-606-587-066-6.