Archiv des Autors: Silvia Irina Zimmermann

Regina Elisabeta (Carmen Sylva), altfel decât o ştim

Când crezi că ai aflat deja tot despre o personalitate istorică și că nu mai poate veni nimic nou și, gata, te-ai lămurit și s-a terminat povestea –  şi atunci dai de o nouă carte, descoperi un nou document de arhivă, vezi o fotografie necunoscută până acum, și fiecare dă o nouă nuanță vechilor povești…

Astfel și despre Elisabeta de Wied, prima Regină a României, Regina poetă Carmen Sylva.

Și despre care Regina Maria scria mai târziu că „amintirea ei îi era mai dragă” decât îi fusese bătrâna Regină pe când mai era în viață. Și căreia Regina Maria, ca scriitoare, îi dedicase, tot mai târziu, o carte „din adâncă gratitudine”: pentru că Regina poetă Carmen Sylva a fost cea care i-a descoperit prima talentul ei, încurajând-o „cu multă căldură” să scrie și ea.

Și iată că istoria nu se termină niciodată și de aceea rămâne mereu interesantă și frumoasă.

Joi, 30 mai, ora 18, la Casa Schiller din București. Vă aștept cu drag!

Silvia Irina Zimmermann

* * *

Invitaţie la conferinţa cu proiecţie de imagini şi prezentare de carte:

„Cu pana în mână sunt o cu totul altă persoană” – Regina Elisabeta (Carmen Sylva), altfel decât o ştim: viaţa şi opera în imagini, mărturii proprii şi documente de arhivă inedite

Prezintă: Dr. Silvia Irina Zimmermann

Eveniment la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” din Bucureşti în colaborare cu Centrul de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied din Neuwied, joi, 30 mai 2019, ora 18.

O nouă biografie a Elisabetei de Wied, prima Regină a României, scriitoarea Carmen Sylva apărută în Germania:

Silvia Irina Zimmermann: „Die Feder in der Hand bin ich eine ganz andre Person.“ Carmen Sylva (1843-1916). Leben und Werk.
Mit einem Vorwort von I.D. Isabelle Fürstin zu Wied. Schriftenreihe der Forschungsstelle Carmen Sylva/ Fürstlich Wiedisches Archiv, Band 8, Stuttgart: ibidem-Verlag, 2019, 434 S., ISBN: 978-3-8382-0815-2.

[Silvia Irina Zimmermann: „Cu pana în mână sunt o cu totul altă persoană”. Carmen Sylva (1843-1916). Viaţa şi opera (carte în limba germană). Prefaţă de ASS Principesa Isabelle de Wied, Colecţia Centrului de Cercetare, vol. 8, 434 pagini, Stuttgart: Editura Ibidem, 2019].

Poveştile Reginei Elisabeta (Carmen Sylva). Ediţii româneşti de Silvia Irina Zimmermann

Poveştile Reginei Elisabeta a României (Carmen Sylva), soţia Regelui Carol I al României
Ediţii româneşti îngrijite de Silvia Irina Zimmermann

„Poveştile Peleşului“
Bucureşti: editura Corint, colecţia Istorie cu blauon, 2016, ediţia a II-a adăugită 2018
Ediţie îngrijită şi postfaţă de Silvia Irina Zimmermann.
Cuvânt-înainte la ediţia a II-a de ASS Principesa Isabelle de Wied.
Traduceri de Dimitrie A. Sturdza, Romaniţa Constantinescu, Elena Radu Rosetti, Silvia Irina Zimmermann.
Fotografii de epocă din Arhiva Princiară de Wied şi din colecţia personală Silvia Irina Zimmermann.

Cuprins:
Cuvânt-înainte (la ediţia a II-a) de ASS Principesa Isabelle de Wied
Dedicaţia Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) în versuri: Copiilor.
Poveştile Peleşului: Peleşul, Vârful cu dor, Furnica, Piatra Arsă, Jepii, Caraimanul, Peştera Ialomiţei, Omul, Valea Cerbului, Cetatea Babei, Piscul Câinelui, Ceahlăul, Valea Rea.
Povestea autobiografică: Robia Peleşului
Album: Perechea regală Carol I şi Elisabeta la Castelul Peleş
Postfaţă de Silvia Irina Zimmermann : Farmecul Regatului îndepărtat. Cultura popularã românească în opera literară a Reginei Carmen Sylva.
Notă asupra ediţiei

Detalii despre carte: http://sizimmermann.de/blog/2019/03/carmen-sylva-povestile-pelesului-editie-de-silvia-irina-zimmermann/

„De prin veacuri” Povestiri istorice şi legende populare pentru copii.
Bucureşti: editura Humanitas, 2018.
Ediţie îngrijită, prefaţă şi traduceri de Silvia Irina Zimmermann.

Cuprins:
Prefaţă de Silvia Irina Zimmermann: „Istoria popoarelor este povestea luptelor“.
Notă asupra ediţiei.
Povestiri istorice de prin veacuri: Mama lui Ştefan cel Mare, În Vrancea, Pietrele Doamnei, Petru Cercel, Constantin Brâncoveanu, Stai! Cine-i acolo?
Din legendele românilor (traduceri din germană de Silvia Irina Zimmermann): Cum a găsit Alecsandri baladele. O întâlnire cu Regina Carmen Sylva la Castelul Peleş
Balade populare culese de Alecsandri: Oprişan, Movila lui Burcel, Bogdan, Meşterul Manole şi Mănăstirea Argeşului
Puiu – visul unui mare viitor. O poveste alegorică a istoriei României

Detalii despre carte: http://sizimmermann.de/blog/2019/03/carmen-sylva-de-prin-veacuri-editie-de-silvia-irina-zimmermann/

„Domnul Pulcinel”. O poveste a Reginei Elisabeta a României (Carmen Sylva) cu ilustraţii de André Lecomte du Noüy.
Bucureşti: editura Vremea, 2017.
Ediţie îngrijită şi postfaţă de Silvia Irina Zimmermann.
Fotografii din colecţia personală Silvia Irina Zimmermann şi din Arhiva Princiară de Wied.

Cuprins:
Povestea în patru limbi (română, germană, franceză, engleză): Domnul Pulcinel, Monsieur Hampelmann, Monsieur Polichinelle, The Story of Mr. Jumping Jack
Facsimilele paginilor ediţiei princeps în scrisul olograf al Reginei Elisabeta cu ilustraţii de André Lecomte du Nouy
Postfaţa de Silvia Irina Zimmermann: Domnul Pulcinel – o poveste a Reginei Elisabeta a
României ilustrată de André Lecomte du Noüy (Jean-Jules-Antoine sau André Lecomte du Noüy? Identitatea ilustratorului poveștii „Monsieur Hampelmann” ; Prietenia Reginei Elisabeta cu André Lecomte du Noüy, arhitectul Casei Regale a României. Mărturii din scrisorile Reginei Elisabeta; O regină, un exil și o poveste despre devotament și răsplată)

Detalii despre carte: http://sizimmermann.de/blog/2019/03/carmen-sylva-domnul-pulcinel-editie-de-silvia-irina-zimmermann/

 

Carmen Sylva: „De prin veacuri” (ediţie de Silvia Irina Zimmermann)

Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva): „De prin veacuri” Povestiri istorice şi legende populare pentru copii.
Bucureşti: editura Humanitas, 2018.
Ediţie îngrijită, prefaţă şi traduceri de Silvia Irina Zimmermann.

Cuprins:
Prefaţă de Silvia Irina Zimmermann: „Istoria popoarelor este povestea luptelor“.
Notă asupra ediţiei.
Povestiri istorice de prin veacuri: Mama lui Ştefan cel Mare, În Vrancea, Pietrele Doamnei, Petru Cercel, Constantin Brâncoveanu, Stai! Cine-i acolo?
Din legendele românilor (traduceri din germană de Silvia Irina Zimmermann): Cum a găsit Alecsandri baladele. O întâlnire cu Regina Carmen Sylva la Castelul Peleş; Balade populare culese de Alecsandri: Oprişan, Movila lui Burcel, Bogdan, Meşterul Manole şi Mănăstirea Argeşului
Puiu – visul unui mare viitor. O poveste alegorică a istoriei României
http://www.sizimmermann.de/buch/deprinveacuri.htm

„În nordul Moldovei se află o proprietate regească, căreia îi zice Broşteni. Acolo se mai găsesc şi acum păduri în care n-a pătruns încă toporul, în care deabia a pătruns câte un om.
Una din excursiunile cele mai frumoase ce ar putea face cineva este să meargă cu pluta din Transilvania prin Dorna, Broşteni, Hangu până la Piatra în jos pe Bistriţa care, îngustată între două stânci înalte şi umbrită de fagi şi brazi uriaşi, şerpuieşte înainte cu limpedele-i unde. Pe acolo coboară zilnic sute de plute care trec din Bistriţa în Siret, spre Galaţi, unde lemnele sunt lucrate într-unul din cele mai mari fierăstraie cu abur ale Europei, pe urmă încărcate pe Dunăre, de unde iau drumul spre Panama, pentru ca să fie întrebuinţate acolo în construcţia canalului.
Ţăranii sunt nespus de frumoşi, înalţi şi bine făcuţi, cu părul negru, cu nasul drept, cu ochii adânci şi căprui ori negri. Ei coboară torentul limpede, cârmuind plutele cu mare dibăcie; sunt îmbrăcaţi cu cămăşi albe, cu pieptare cusute cu flori şi au căciuli albe or pălării largi de pâslă cu marginile împodobite tot cu flori. Uneori, la căderile de apă prin care trebuie să treacă, partea dinainte a plutei se cufundă într-atât, încât omul care stă în faţă ajunge în apă până la brâu. Dar rămâne atât de nemişcat şi de nepăsător, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Ochii săi pândesc depărtarea şi fluviul cel repede şi n-au vreme nici măcar să arunce o privire asupra hainelor muiate.
Ori de câte ori se deschide câte o vale de-a curmezişul, de lasă să se arunce câte un pârâu spumegând în Bistriţa, de o parte se înalţă peste grămada de copaci Ceahlăul, de altă parte Pietrele Doamnei, ca şi turlele unei biserici gotice. Excursiunea aceasta este într-adevăr minunată, şi oricine a trecut peste munţi călare şi s-a întors pe plută a rămas încântat.
Dar în anul 1538 locurile acestea nu erau aşa frumoase şi vesele ca acum. Pe Bistriţa nu mai coborau plute, căci din vale urcau zgomote de arme. Femeile şi copiii fugeau de prin sate de se ascundeau în pădurile cele mai dese, căci strigătul de groază: „Vin turcii!“ zbura din loc în loc. …” (fragment din povestirea „Pietrele Doamnei”).

Cartea „De prin veacuri” pe pagina editurii Humanitas:
http://www.humanitas.ro/humanitas/de-prin-veacuri

 

 

Carmen Sylva: „Poveştile Peleşului“ (ediţie de Silvia Irina Zimmermann)

Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva): „Poveştile Peleşului“
Bucureşti: editura Corint, colecţia Istorie cu blauon, 2016, ediţia a II-a adăugită 2018
Ediţie îngrijită şi postfaţă de Silvia Irina Zimmermann.
Cuvânt-înainte la ediţia a II-a de ASS Principesa Isabelle de Wied.
Traduceri de Dimitrie A. Sturdza, Romaniţa Constantinescu, Elena Radu Rosetti, Silvia Irina Zimmermann.
Fotografii de epocă din Arhiva Princiară de Wied şi din colecţia personală Silvia Irina Zimmermann.

Cuprins:
Cuvânt-înainte (la ediţia a II-a) de ASS Principesa Isabelle de Wied
Dedicaţia Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) în versuri: Copiilor.
Poveştile Peleşului: Peleşul, Vârful cu dor, Furnica, Piatra Arsă, Jepii, Caraimanul, Peştera Ialomiţei, Omul, Valea Cerbului, Cetatea Babei, Piscul Câinelui, Ceahlăul, Valea Rea,
Poveste autobiografică: Robia Peleşului
Album: Perechea regală Carol I şi Elisabeta la Castelul Peleş
Postfaţă de Silvia Irina Zimmermann : Farmecul Regatului îndepărtat. Cultura popularã românească în opera literară a Reginei Carmen Sylva.
Notă asupra ediţiei
http://www.sizimmermann.de/buch/povestile-pelesului.htm

„Fost‑a odată la Sinaia o horă precum n‑a mai fost. Era o sărbătoare mare și călugării din mănăstire împărţiseră pomană ciubere întregi şi toți mâncaseră de se săturaseră. Oamenii veniseră de departe: de la Izvor și de la Poiana Ţapului, de la Comarnic și de la Predeal şi de peste munte.
Soarele strălucea şi încălzea toată valea, de‑şi azvârleau fetele basmalele de pe cap şi de‑şi puneau flăcăii pălăriile acoperite cu flori pe ceafă. La joc tuturor le era foarte cald.
Femeile măritate şedeau jur-împrejur pe iarbă verde şi ţineau copilaşii la sân. Maramele lor luceau de departe, albe şi gingaşe ca nişte flori.
Ce joc vesel! Ce tropăit! Ce strigăte! Fetele parcă pluteau în aer. Picioarele lor gingaşe care se zăreau sub vâlnicile cele înguste parcă nici nu atingeau pământul. Iile lor erau bogat cusute. Ele străluceau de culorile cele mai vii şi de aur, ca şi banii de la gât. Hora se‑ntorcea şi se legăna necontenit în cercuri mai mici şi mai mari, la cântecul neobosit al lăutarilor, cum bate sângele prin vine, cum urmează unele după altele valurile apei.
Ceva mai departe stătea un cioban frumos, rezemat de toiagul său cel lung. Ochii săi negri ca murele se uitau spre horă. Era subţirel ca un brad. Pletele cele creţe şi negre îi cădeau pe umeri de sub căciula de oaie cea albă. Cămaşa‑i era cenuşie. Un brâu lat de piele o ţinea împrejurul şoldului în creţi mari. În picioare purta opinci. Ochii lui dădură într‑o clipă o roată peste toată hora. Îndată ei găsiră ce căutau şi‑şi ţintiră căutătura lor strălucitoare pe o fată, care se părea că nici nu‑l bagă în seamă. Fru­moasă era fata; frumoasă ca cea mai frumoasă floare. Ba mai frumoasă decât tranda­firul Bucegiului şi mai gingaşă decât floarea-reginei. Ochii ei aveau două lumini: una în negrul din mijlocul ochilor, alta în cercul cel căpriu care împrejura acest negru. Dinţii îi străluceau când ea‑şi deschidea buzele de trandafiri. Părul ei era negru ca prăpastia din care fulgeră un şipot de apă şi cununa din păr nu se veștejea, ca şi cum i‑ar da viaţă și frăgezime. Trupul ei era aşa de subţire, parcă l‑ai fi putut frânge cu mâna, şi cu toate acestea se vorbea de puterea ei. Dar! Frumoasă era Ileana! Şi Ionel, ciobanul cel tânăr, necontenit se uita la dânsa. …” (Fragment din povestea „Vârful cu Dor”, traducere de Dimitrie A. Sturdza).

Cartea „Poveştile Peleşului” pe pagina editurii Corint:
http://www.edituracorint.ro/povestile-pelesului.html