Archiv des Autors: Silvia Irina Zimmermann

„Comori văzute, auzite şi de folos Regelui şi ţării”. Artă , decor, cultură şi idei novatoare în corespondenţa Reginei Elisabeta cu Regele Carol I.

Invitaţie la conferinţa:

„Comori văzute, auzite şi de folos Regelui şi ţării”. Artă , decor, cultură şi idei novatoare în corespondenţa Reginei Elisabeta cu Regele Carol I.

Prezintă: Dr. Silvia Irina Zimmermann (Germania)

Miercuri, 12 septembrie 2018, ora 17, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti.

Scrisorile Reginei Elisabeta a României adresate Regelui Carol I în timpul sejururilor reginei în străinătate conţin numeroase impresii despre locurile vizitate şi personalităţile pe care le întâlneşte regina. Din dorinţa de a-i scrie despre lucruri care îl interesează pe rege în mod deosebit, Regina Elisabeta îi descrie oraşele vizitate, clădirile importante şi monumentele de interes cultural şi istoric european, muzeele şi operele de artă mai deosebite, decorurile palatelor în care este invitată de membrii Caselor Regale ale Olandei şi Marii Britanii, noile cărţi citite în ultima vreme, dându-i noi sugestii de lectură şi augustului soţ, personalităţile cu idei novatoare şi creative (ingineri, medici, pedagogi, scriitori, artişti etc.) care ar putea fi de un interes şi în România în diferite domenii de activitate (cultură, ştiinţe, economie, învăţământ, ajutor medical şi social etc.).
Prin aceste impresii şi sugestii regina spera, în acelaşi timp, să îi ofere Regelui simţământul că sejururile ei mai îndelungate în străinătate, îndatorate stării ei de sănătate slăbite, nu sunt un „timp pierdut”, ci regina îl foloseşte în mod util în serviciul regelui, făcând prin prezenţa ei în străinătate publicitate României şi culegând totodată informaţii utile pentru rege şi pentru ţară. Pe de altă parte, pe lângă anumite informaţii despre construcţia şi amenajarea Castelului Peleş şi a Palatul Domnesc/ Regal din Bucureşti, poate mai puţin cunoscute, impresiile şi sugestiile pe care le consideră regina interesante pentru rege relevă atât gustul artistic al Regelui Carol I cât şi interesul suveranului pentru anumite domenii care, din viziunea reginei, necesitau sprijin şi încurajare şi din partea Casei Regale a României.

Dr. Silvia Irina Zimmermann s-a născut în anul 1970 la Sibiu. A studiat la universităţile din Sibiu şi Marburg filologie germană, engleză, istoria artei şi sociologie şi este doctor în literatură germană a Universităţii din Marburg cu o teză de doctorat despre opera literară a Reginei Elisabeta a României (Carmen Sylva). În anul 2012 a iniţiat înfiinţarea Centrului de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied din Neuwied, pe care îl conduce onorific din 2012 până în prezent. A publicat mai multe cărţi în limba germană şi română despre Regina Elisabeta a României şi este co-editoare a colecţiei Centrului de Cercetare Carmen Sylva.

Conferinţă în cadrul proiectului Fundației Culturale Secolul 21:

„Istorie regală în România. Valori europene în artă şi arhitectură. Conferinţele Ruxanda Beldiman”.

Evenimentul pe facebook: https://www.facebook.com/events/2103939276539156/

Albumul „Poveştile Peleşului” ediţia a II-a adăugită

„Iubesc toate animalele” scria Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva) într-un eseu intitulat „Pisicuțele mele” despre o întreagă armată de pisici adorate, răsfățate, împodobite cu fundițe și cărora Regina le rezervase o întreagă cameră la Castelul Peleș (descrisă şi de Zoe Cămărăşescu în „Amintiri”).

Dar în aceeași măsură Regina Elisabeta iubea și câinii, despre care scrie deseori în corespondența ei cu Regele Carol I și cărora le dedicase o poveste încântătoare, în versuri, în ediția a 3-a germană a „Poveștilor Peleșului”. Această poveste, „Piscul Câinelui”, care explică numele vârfului de munte din Bucegi printr-o snoavă (cu o întrecere între însăși Dracul și îngerașii) și cuprinzând mai multe povești într-o poveste despre „devotamentul de câine”, apare acum pentru prima oară într-o traducere românească (o traducere excelentă de Romanița Constantinescu) în albumul „Poveștile Peleșului”, ediția a 2-a adăugită la Editura Corint.

Ediția de față a albumului „Poveștile Peleșului” cuprinde, astfel, pentru prima dată în România, toate poveștile Reginei Elisabeta despre Peleș, de la binecunoscuta ediție princeps a „Poveștilor Peleșului”, traduse în românește de Dimitrie A. Sturdza, povestea autobiografică „Robia Peleșului”, tradusă de Elena Radu Rosetti și până la adăugirile din edițiile germane originale, printre care și pasajele despre Castelul Peleș din povestea „Valea Rea”, traduse de mine deja pentru prima ediție a albumului de la Editura Corint. O selecție de fotografii de familie din Arhiva Princiară de Wied și o frumoasă prefață a ASS Principesa Isabelle de Wied invită cititorii pe urmele primei Regine a României la Sinaia și la Castelul Peleș.

Pișcoturile tradiționale pentru lansarea de vineri, 1 iunie, la Bookfest le iau cu mine mot à mot din versiunea franceză („langues de chat”) și reinterpretarea lor austriacă de “limbi de pisică” („Katzenzungen”) – dar nu aspre, ci doar dulci, din ciocolată. Invitatele mele la lansarea de vineri sunt Alina Pavelescu și Nona Rapotan, iar din partea editurii participă Ana Antonescu.

Tuturor care au contribuit, și cu sugestii și încurajare, la realizarea acestui album deosebit le mulțumesc cu recunoștință și cu bucurie din toată inima.

P.S.: Pisica din catifea albă e o creație a mea: ea împlinește anul acesta 7 ani, o cifră magică în viața pisicilor – dar asta e o altă poveste…

Die „rumänischen Märchen“ der „deutschen Königin“ Rumäniens: Elisabeth zu Wied – Carmen Sylva (1843–1916)

»In den Märchen der ersten Königin von Rumänien, Elisabeth – die aus dem deutschen Fürstenhaus Wied stammte und ab 1880 unter dem Künstlernamen Carmen Sylva schriftstellerisch tätig war – finden sich zahlreiche Bezüge zu Rumänien. Ihr erster in  Deutschland 1883 erschienener Märchenband Aus Carmen Sylvas Königreich. Band 1: Pelesch-Märchen wurde fälschlicherweise vielfach bei der Leserschaft als Nacherzählung rumänischer Volksmärchen und Sagen verstanden. Und obwohl es sich in Wirklichkeit um eigene literarische Schöpfungen der Königin handelte, schien diese Falschinterpretation dem schriftstellerischen Anliegen der Autorin sogar entgegenzukommen. Auch in später veröffentlichten Märchenbüchern (Pelesch im Dienst, 1888 und Märchen einer Königin, 1901) ist die Absicht der Königin zu einer deutsch-rumänischen Kulturvermittlung mittels der Literatur festzustellen. Da die Königin insbesondere mit den Märchen für das 1881 neu gegründete Königreich Rumänien in Deutschland warb, sollen die rumänischen Aspekte ihrer Märchen und ihre schriftstellerische Tätigkeit im kulturpolitischen Kontext ihrer Zeit näher betrachtet werden. Ich werde mich im Folgenden insbesondere auf ihren bekanntesten Märchenband Pelesch-Märchen von 1883 beziehen.

Öffentlicher Auftritt der Königin als Schriftstellerin im Dienst der Krone

Zu Beginn sei ein kleiner Exkurs über die Werbung des Verlags zu den Pelesch-Märchen Carmen Sylvas anhand einiger Beispiele aus dem Magazin für die Literatur des Auslandes – dem Organ des Allgemeinen Deutschen Schriftstellerverbandes herausgegeben vom Literaturwissenschaftler Eduard Engel gegeben. Am Anfang des Jahres 1883 meldete der Verlag der Königlichen Hofbuchhandlung Wilhelm Friedrich in Leipzig das baldige Erscheinen des Buches Aus Carmen Sylva‘s Königreich. Pelesch-Märchen. Der Verlag warb für den Band folgendermaßen: „Dieses neueste Werk der hohen Verfasserin wird sich eines gleich grossen Beifalls des Publikums erfreuen, als das kürzlich im gleichen Verlage erschienene: Jehovah […] Demnächst erscheint Rumänische Dichtungen. Deutsch von Carmen Sylva. Zweite vermehrte Auflage […].“ (Magazin für die Literatur des Auslandes 1883: Nr. 8, 118). Weitere Anzeigen des Verlags im Magazin für die Literatur des Auslandes, finden sich in Bd. 103, Jg. 52, 1883; zur Erstauflage: in Nr. 2, 32 („in Kürze erscheint“), in Nr. 6, 1883, 89 („soeben erschien“) sowie zur zweiten Auflage: ab Nr. 15, 1883, 221.«

* * *

Auszug aus:

Silvia Irina Zimmermann: Die „rumänischen Märchen“ der „deutschen Königin“ Rumäniens: Elisabeth zu Wied – Carmen Sylva (1843–1916). Aspekte rumänischer Volkskultur, deutsch-rumänische Kulturvermittlung und politische Symbolik in Carmen Sylvas Märchen.

PDF: forumrumaenien35-zimmermann

Beitrag veröffentlicht in:

Thede Kahl, Peter Mario Kreuter, Christina Vogel (Hg.): „Vergessen, verdrängt, verschwunden“. Aufgegebene Kulturen, Beziehungen und Orientierungen in der Balkanromania, Reihe „Forum Rumänien“, Band 35, Berlin: Frank & Timme Verlag, 2018, S. 251-275.

http://www.frank-timme.de/verlag/verlagsprogramm/buch/verlagsprogramm/bd-35-thede-kahl-peter-mario-kreuter-christina-vogel-hg-vergessen-verdraengt-verschwund/backPID/forum-rumaenien.html

Vortrag auf der Tagung des Balkanromanisten-Verbandes, 29-31- Mai 2014, in Mainz.

http://balkanromanistenverband.de/

Weitere Literatur:

Aus Carmen Sylvas Königreich. Gesammelte Märchen und Geschichten für Kinder und Jugendliche von Carmen Sylva (Königin Elisabeth von Rumänien, geborene Prinzessin zu Wied, 1843-1916). Herausgegeben und mit einem Vorwort von Silvia Irina Zimmermann, mit Abbildungen aus dem Fürstlich Wiedischen Archiv Neuwied, 2 Bände (Band 1: Rumänische Märchen und Geschichten, Band 2: Märchen einer Königin), Stuttgart: ibidem-Verlag, 2013, 798 Seiten, ISBN 978-3-8382-0495-6.

Carmen Sylva: Pelesch-Märchen. Herausgegeben und mit einem Nachwort von Silvia Irina Zimmermann, mit Abbildungen aus dem Fürstlich Wiedischen Archiv Neuwied, 274 Seiten, Stuttgart, ibidem-Verlag, Edition Noëma, 2013, ISBN 978-3-8382-0465-9.

The Art and Art History Symposium Bucharest, November 2017

Presentation held at The Art and Art History Symposium. First edition, 6th and 7th of October 2017, Bucharest. Theme: „Art and Cultural Models in South-Eastern Europe”. Organising institution: The Bucharest Municipality Museum.

Queen Elisabeth’s literary and decorative art works during her exile (1891-1894) as mentioned in the correspondence with King Charles I of Romania. The queen’s collaboration with André Lecomte du Noüy.
Presentation by Silvia Irina Zimmermann, PhD, coordinator of the Research Center Carmen Sylva of the Princely Archive of Wied (Neuwied)

Abstract:
In Queen Elisabeth’s letters to King Charles I of Romania, during her exile from 1891 to 1894, she is referring to several literary and decorative art works elaborated by her during this period. At the beginning of her exile, the queen declared to her husband, the King, that her activity as a writer and poet had ended, and that she would only prepare her lately written works for a publication. Still, the documents held in the Princely Arhive of Wied and the National Archives of Romania show that the queen was writing further prose and poetry, fictionalizing her reflection of the exile experience, and some of the works created by the Queen during her exile were published later, after her return to Romania, under her pen name Carmen Sylva. The exile letters of the queen to King Charles I also mention some decorative artworks of the queen created during this time, which are kept today in Romanian museums. During the exile spent by Queen Elisabeth in Pallanza, from September 1891 until June 1892, André Lecomte du Noüy, the architect and conservator of the Royal House of Romania, supervised the painting activity of the queen. Lecomte collaborated with the queen in some of her literary and decorative art works, and he illustrated a children’s book of the queen, created in Pallanza and published first in Bucharest in 1898 – a fact widely unknown until now.

 

Exilul Reginei Elisabeta a României şi prelucrarea lui literară într-o carte de poveşti ilustrată împreună cu André Lecomte du Noüy

Exilul Reginei Elisabeta a României şi prelucrarea lui literară într-o carte de poveşti ilustrată împreună cu André Lecomte du Noüy

Articol de Silvia Irina Zimmermann, publicat în Revista Bibliotecii Academiei Române, Anul 2, Nr. 1, 2017, pp. 133-150.

Abstract: The Romanian Academy Library treasures a rare book of Queen Elisabeth of Romania (Carmen Sylva), with a fairy tale which reveals her  literary processing of her exile and her personal fate. New facts, discovered in  her letters from Pallanza (Italy) to King Carol I of Romania, also show that the artist who contributed with illustrations for this fairy tale book of the Queen was the Court architect and conservator André Lecomte du Noüy – and not his brother, the painter Jean-Jules-Antoine Lecomte du Noüy, as it was wrongly mentioned in several bibliographic sources before.

Key Words: King Carol I of Romania, Carmen Sylva – Elisabeth of Romania, literature, André Lecomte du Noüy, exile, Romania, history, letters.

„Biblioteca Academiei Române păstrează în fondul său de carte o lucrare a Reginei Elisabeta a României, consoarta Regelui Carol I al României, publicată sub pseudonimul Carmen Sylva, o poveste cu aspecte autobiografice care ne-a rămas ca mărturie literară din primele luni ale exilului reginei în Italia, la Pallanza (din 16 septembrie 1891 şi până la 1 iunie 1892). Ediţia princeps a poveştii Monsieur Hampelmann (tradusă în româneşte sub titlul Domnul Pulcinel), publicată în 1898 şi singura ediţie până acum, cuprinde, pe lângă textul poveştii în patru limbi (germană, română, franceză şi engleză), facsimilele paginii de titlu pictate de regină şi ale paginilor poveştii cu scrisul reginei, într-o caligrafie stilată şi cu ornamente pentru majusculele de la începutul paragrafelor, asemănător manuscriselor cu miniaturi medievale.

Împreună cu ilustraţiile adăugate de André Lecomte du Noüy pe paginile scrise de regină, în genul cărţilor pentru copii de la sfârşitul secolului al XIX-lea, de o naivitate plină de candoare, Domnul Pulcinel este o carte încântătoare atât pentru copii, cât şi pentru cei mari.“

 

Textul integral al articolului pe pagina Revistei Biblioteci Academiei Române:  PDF

http://revista.biblacad.ro/wp-content/uploads/2017/09/2017_2_1_10.pdf

Imagine: Pagina de titlu şi ilustraţia de la pagina 1 din exemplarul cărţii „Monsieur Hampelmann“ de Carmen Sylva şi André Lecomte du Noüy de la Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, BAR, II 486617.

Mulţmiri Doamnei Dr. Delia Bălăican pentru indicaţiile bibliografice privitoare la exemplarul cărţii din fondul Bibliotecii Academiei Românie.